De ce pleacă elevii și cine răspunde pentru impactul emoțional

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure nu doar transferul de cunoștințe, ci și protecția emoțională a elevilor. În acest context, orice suspiciune privind existența unor forme de bullying sau abuz psihologic impune o investigație riguroasă și o reacție instituțională adecvată, pentru a preveni afectarea pe termen lung a copiilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying la Questfield: o investigație asupra climatului educațional

O anchetă realizată pornind de la mai multe plângeri formulate de părinții elevilor unei clase de a III-a de la Școala Questfield Pipera aduce în atenție acuzații grave ce vizează activitatea învățătoarei Gabriela Irimia. Părinții susțin că în cadrul clasei coordonate de aceasta se manifestă un climat educațional toxic, marcat de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, aspecte ce ar afecta procesul educațional și starea emoțională a copiilor.

Discrepanțe între promisiunile școlilor private și realitatea din clasă

Instituțiile private de învățământ sunt adesea alese pentru promisiunea unui cadru educațional sigur, cu clase restrânse și atenție individualizată. Conform documentelor puse la dispoziția redacției, părinții elevilor clasei a III-a de la Questfield International College semnalează o situație care contrazice aceste așteptări. Ei afirmă că în realitate supravegherea este insuficientă, iar orele par să fie adesea lipsite de structură și conținut educațional adecvat.

Semnale de alarmă inițiale și marginalizarea elevilor

Potrivit corespondenței analizate, primele îngrijorări au apărut atunci când copiii au început să exprime sentimente de teamă, confuzie și demotivare. Un fapt menționat de părinți este desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentele din clasă, ceea ce ar fi condus la stigmatizarea și izolarea sa socială, acesta fiind etichetat drept „paracios” de către colegi.

Dialog tensionat și lipsa unei comunicări eficiente cu părinții

Conform reclamațiilor, încercările familiilor de a discuta problemele cu învățătoarea Gabriela Irimia au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensiuni. Documentele arată că orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit cu justificări și confruntări verbale, ceea ce a afectat relația dintre părinți și școală.

Calitatea procesului educațional și impactul asupra rezultatelor școlare

Pe lângă aspectele legate de climatul psihologic, părinții au semnalat și un nivel educațional sub standardele așteptate. Rezultatele obținute la testele naționale din anul precedent sunt descrise în documente ca fiind în mare parte nesatisfăcătoare, cu un număr restrâns de elevi care să atingă performanțe acceptabile. Această situație ridică întrebări privind eficiența metodei didactice și supravegherea în cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei

Părinții au atras atenția că orele sunt frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu sunt gestionate corespunzător. Această neglijență ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate devin o normalitate, conform relatărilor analizate.

Practicile disciplinare și presiunea psihologică exercitată asupra elevilor

În documentele puse la dispoziția redacției se menționează aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clare. Aceste practici sunt percepute de părinți ca forme de abuz psihologic, având un impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor.

Manipulare psihologică și efectele asupra încrederii copiilor

Un alt aspect semnalat este utilizarea unor formule de comunicare care ar determina copiii să își nege propriile percepții. Părinții consideră aceste metode ca fiind periculoase, afectând încrederea elevilor în propria persoană și în realitatea lor, conform corespondenței analizate.

Consecințe emoționale și sociale pentru elevi

Potrivit informațiilor primite, efectele cumulate ale lipsei de supraveghere, pedepselor arbitrare și presiunii psihologice au condus la un climat dominat de frică și anxietate. Copiii manifestă reticență față de mersul la școală și o stare generală de demotivare. Psihologii citați în corespondență avertizează asupra riscurilor pe termen lung, care includ scăderea încrederii în sine și dificultăți în integrarea socială.

Istoric și repetabilitate a problemelor semnalate

Familia elevilor susține că situația prezentată nu constituie un incident singular în cadrul instituției. Există mențiuni privind retragerea altor copii de către părinți, din cauza unui mediu considerat toxic și dezechilibrat emoțional, conform informațiilor furnizate redacției.

Responsabilitatea instituțională și reacția conducerii Questfield International College

În orice sistem educațional, protejarea copiilor constituie o obligație legală și morală a instituției. Părinții consideră că responsabilitatea problemelor invocate nu este exclusiv a cadrei didactice, ci și a conducerii școlii, care ar fi trebuit să monitorizeze și să intervină prompt pentru asigurarea unui climat sănătos.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim
• Supravegherea reală și constantă a orelor
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări
• Toleranță zero față de abuzurile psihologice

Până în prezent, conform solicitărilor redactiei, conducerea școlii nu a transmis un punct de vedere oficial privind acuzațiile formulate. Răspunsurile pentru întrebările adresate privind măsurile concrete luate, numărul sesizărilor primite sau evaluările psihologice efectuate nu au fost făcute publice.

Mai multe detalii despre acest caz și documentele asociate pot fi consultate în articolul original de investigație publicat pe Republica LS.

Concluzii și semne de întrebare rămase

Investigația evidențiază o serie de probleme semnalate în mod repetat de părinți, fără ca acestea să fie urmate de măsuri documentate din partea conducerii instituției. Lipsa unui răspuns clar și a unor intervenții transparente ridică întrebări legate de responsabilitatea managerială și de protecția efectivă a elevilor în mediul privat de învățământ. Situația subliniază necesitatea unor mecanisme eficiente de monitorizare și de reacție la semnalele privind abuzurile psihologice și bullying-ul.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro