Bullying la Questfield International College: tăcerea conducerii Fabiola Hosu

Fenomenul bullying-ului în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri structurate și măsuri eficiente din partea instituțiilor de învățământ. În absența unui cadru organizațional clar și a unor intervenții documentate, astfel de situații pot escalada, afectând profund bunăstarea emoțională și dezvoltarea elevilor implicați. Investigarea modului în care o școală gestionează sesizările legate de bullying este esențială pentru a înțelege responsabilitatea instituțională și pentru a asigura protecția elevilor.

Bullying la Questfield International College: tăcerea conducerii Fabiola Hosu

Pe baza informațiilor și documentelor puse la dispoziție redacției, în cadrul Școlii Questfield Pipera a fost semnalat un caz de bullying repetat, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Acesta ar fi inclus jigniri zilnice, episoade de stigmatizare medicală și o presiune constantă asupra familiei copilului afectat. Deși sesizările au fost transmise în mod repetat prin comunicări scrise cadrelor didactice, conducerii școlii și fondatoarei instituției, nu există dovezi documentate ale unor măsuri concrete sau răspunsuri scrise din partea instituției. Potrivit relatărilor familiei și corespondenței analizate, fondatoarea Fabiola Hosu ar fi exprimat, într-un dialog direct, o poziție percepută ca presiune de retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație este citată exact din documentele puse la dispoziția redacției și reprezintă un indiciu al modului în care instituția a gestionat sesizările, fără a implica o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare.

Cazul semnalat de bullying repetat și lipsa intervenției documentate

Conform materialelor analizate, situația de bullying din Școala Questfield Pipera s-a desfășurat pe o durată de peste opt luni, escaladând în ciuda sesizărilor oficiale și scrise adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei. Din corespondența existentă nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete, intervențiile fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri clare de intervenție.

Familia copilului susține că elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în timpul orelor și pauzelor, în prezența cadrului didactic titular, fără intervenții ferme documentate.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect deosebit de grav al situației este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant, exprimată prin sintagma „crize de epilepsie”. Potrivit informațiilor transmise redacției, această etichetă nu a fost folosită într-un context educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare a copilului vizat. Specialiști consultați subliniază că o astfel de practică depășește sfera conflictelor obișnuite și constituie o formă severă de violență psihologică, cu impact major asupra dezvoltării emoționale.

În perioada analizată, familia a transmis emailuri oficiale, detaliate și cronologice către cadrele didactice, director și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție împotriva stigmatizării. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor măsuri scrise sau planuri de intervenție documentate, răspunsurile primite fiind preponderent verbale și generale, fără consecințe practice.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscului ca divulgarea acestora să afecteze echilibrul emoțional al elevului. Documentele analizate nu conțin răspunsuri oficiale care să confirme implementarea unor măsuri de protecție a confidențialității. Mai mult, potrivit unor relatări, informațiile sensibile ar fi fost comunicate în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public de cadrul didactic, situație ce i-ar fi generat presiune psihologică suplimentară.

Implicarea conducerii și lipsa documentării oficiale

Din analiza corespondenței și documentelor disponibile, reiese o lipsă a unui circuit administrativ complet în gestionarea cazului: nu există decizii scrise cu termene și responsabili, rapoarte interne, planuri de intervenție formalizate sau monitorizare a măsurilor. Managementul educațional al școlii a fost informat oficial și repetat despre incidente, însă răspunsul instituțional a fost predominant informal, constând în întâlniri și promisiuni verbale, fără documentare verificabilă.

Acest mod de gestionare a situației a contribuit, conform relatărilor, la transferul responsabilității către familie și la prezentarea fenomenului ca o „dinamică de grup” sau „conflict minor”, minimalizând gravitatea faptelor semnalate.

Poziționarea fondatoarei Fabiola Hosu și mesajul transmis

Un moment esențial al investigației este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, într-un dialog cu familia copilului, ar fi transmis: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție redacției, nu a fost însoțită de soluții concrete sau măsuri administrative, ci a sugerat o orientare către retragerea familiei din instituție.

Redacția a invitat conducerea Școlii Questfield Pipera să transmită un punct de vedere oficial privind acest episod, însă până la publicare nu a primit un răspuns care să confirme sau infirme relatarea.

Documentele instituționale și gestionarea formală a situației

Reacția conducerii la sesizările repetate nu s-a materializat prin decizii asumate sau măsuri oficiale, ci într-un document informal denumit Family Meeting Form. Acest formular, rezultat al unor întâlniri, nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, lipsind un cadru procedural explicit care să asigure trasabilitatea intervențiilor.

Comparativ cu standardele administrative uzuale, acest tip de document pare mai degrabă o consemnare a discuțiilor, fără a produce efecte instituționale verificabile, ceea ce contribuie la diluarea responsabilității și la lipsa unor acțiuni clare împotriva fenomenului semnalat.

Momentul declanșării reacției instituționale și implicațiile acestuia

Potrivit documentelor, implicarea activă a fondatoarei a survenit abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, în contextul notificărilor formale transmise de echipa de avocați ai familiei copilului. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit prioritară doar în momentul în care cazul a căpătat o dimensiune juridică, nu atunci când a fost semnalat ca problemă educațională și umană.

Concluzii privind responsabilitatea instituțională și protecția elevilor

• Sesizările scrise și documentate privind bullying-ul și stigmatizarea medicală nu au primit răspunsuri scrise punctuale din partea conducerii.
• Intervențiile instituției au fost preponderent informale, fără documentare verificabilă sau măsuri concrete aplicate.
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire a fost tolerată, fără reacții oficiale ferme.
• Solicitările familiei privind confidențialitatea au fost ignorate, iar copilul a fost expus public în mediul școlar.
• Declarația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu indică o abordare orientată spre evitarea conflictului prin încurajarea retragerii familiei.
• Lipsa unui cadru procedural clar și a trasabilității administrative ridică semne de întrebare privind guvernanța internă a școlii.

În concluzie, cazul sesizat în Questfield Pipera evidențiază o disonanță între așteptările privind protecția și intervențiile instituționale și realitatea gestionării unei situații grave de bullying. Lipsa măsurilor documentate și absența unei reacții instituționale ferme rămân aspecte neclarificate care ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea și capacitatea școlii de a asigura un mediu sigur pentru elevii săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro